Loz în frig - Premieră trad în Peretele Ciorânga Mare

Loz în frig (VI+, R2, trad, 180m)

După experiența deschiderii traseului Frumoasele și Bestia, imediat ce vremea a permis, am revenit în zona Ciorânga Mare. 

Așadar, pe 9 noiembrie 2019, eram la baza peretelui cu scopul de a urca o altă linie naturală integral cu asigurări mobile.

Ca și data tecută, dar de data asta în echipă de trei cu Cristina Călinoiu și Andrei Gruia, doream un traseu accesibil, solid și frumos. Ajunși la baza peretelui, am hotărât să tragem fiecare câte un loz și să găsim linia potrivită pe măsură ce avansăm.

O surpriză plăcută a fost că, în ciuda frigului și fără a plănui nimic, am avut parte de o adevărată întâlnire trad - 3 echipe în același perete, toate urcând trasee doar cu asigurări mobile; în afară de noi:

• Titus Gonțea și Andrei Vlad urcau în premieră linia ce avea să devină traseul memorial Nușu Ion.
• Teofil Vlad și Octavian Ceamă „omologau” traseul pe care-l deschisesem cu Andrei Gruia cu două săptămâni în urmă - Frumoasele și Bestia.

Cu ocazia asta am amenajat și o linie naturală de retragere din perete.

Linie traseu și retragere Loz în Frig; plecare îmediat stânga de Apus de Soare și dreapta de Frumoasele și Bestia

Acces

Traseul pornește la câțiva metri mai sus de Frumoasele și Bestia, foarte aproape, stânga, de arcada pe care intră traseul Apus de Soare, pe o față curată și solidă. 

Echipament

• set complet nuci
• set DMM Alloy Offset
• set DMM Torque Nuts
• set friend 12mm-80mm (micro - WC/BD #3) 
• (opțional) dubluri friend între 12-50mm (tricam OK)
• (opțional) friend echivalent WC/BD #4
• semicorzi 60m
• 10-15 bucle
• Cordelină pentru regrupări

Lungimea 1 - 45m, V+, R1 (Cristina)

O primă lungime ușoară, solidă și frumoasă, cu posibilități multiple de asigurare. Regruparea pe o brână largă la o clepsidră și un țanc (stație de rapel) primește asigurări suplimentare (nuci mici/medii și friend mic).

Lungimea 2 - 55m, IV-, R1 (Andrei)

Din regrupare se traversează 3-4 metri stânga, urcă o mică față compactă și vizează un jgheab/horn. Continuă drept în sus pe teren ușor și se regrupează pe coama unui contrafort al peretelui/amfiteatru de deasupra la o nișă oblică solidă (30-40mm) și o fisură fină, dar solidă, ce primește asigurări mici.

Lungimea 3 - 55m, VI, R2 (Andrei)

Lozul necâștigător - începe cu un traverseu oblic dreapta și urmează linia unor fisuri înierbate ce la prima vedere par solide... Pas final pe stâncă solidă și regrupare (nuci offset, tricam, friend mediu) la aprox. 10m sub jnepenii de deasupra.

Lungimea 4 - 30m, IV, R1+ (Vasile) 

Drept în sus până sub jnepeni, apoi traverseu stânga 10m, descățărare prin jnepeni într-un vâlcel cu jnepeni și regrupare la brad solid (retezat de la jumătate)

Retragere

Un rapel de 60m din bradul în care regrupăm (semicoardă cu verigă rapidă), apoi descățărare aproximativ 10m până la următoarea stație de rapel (clepsidre solide consolidate cu cordelină și verigă rapidă). De aici, într-un rapel de 50 de metri, ajungem în regruparea întâi de unde cu un rapel de 45m (țanc și clepsidră cu cordeline) ajungem la baza traseului.

Detalii și poze

Prima lungime (Cristina):
„Stâncă primitoare, sănătoasă, străbătută de fisuri din toate direcțiile, ce permite plasarea de asigurări din poziții comode chiar și de către cineva neexperimentat.

Punctul de pornire este în stânga de intrarea în traseul Apus de Soare. Linia este preponderent verticală, cu mici pasaje de traversare spre stânga, până pe o brână largă cu iarbă. Aici este stația de rapel amenajată de Vasile și Andrei cu două săptămâni înainte. Lungime – 45m.

După aproximativ 20 de metri de la plecare se ajunge pe o platformă generoasă, de unde am virat un pic la stânga, străbătând pernele de iarbă pe o față căzută. Este un pasaj lejer, unde, pentru a plasa asigurările, trebuie pe alocuri curățat pământul din fisuri.

Am folosit în majoritate nuci offset (toate mărimile, mai puțin micro) – avute în dublură – plus câteva friend-uri medii și unul mare (nr. 4 de la Wild Country) plasat într-o fisură lărguță pe primii metri. Hexurilor, ale căror fană sunt de obicei, nu le-am găsit loc, dar, cu excepția unui singur moment, nici nu le-am simțit nevoia.

Pentru regrupare, am folosit una dintre cordelinele lăsate de băieți, o cordelină proprie trecută printr-o clepsidră, plus două nuci (roșu și albastru mic).
Pe ansamblu, o lungime perfectă pentru un începător în ale asigurărilor mobile. Grad, V+.”

Cristina la începutul primei lungimi

Andrei pleacă pe a doua lungime. Prima regrupare - o clepsidră și un țanc suficient de solide (stație de rapel) întărite cu două nuci offset (roșu și albastru)

Lungimile a doua și a treia (Andrei):
A doua lungime pleacă „la 3-4m din stanga primei regrupari, prin escaladarea unei mici fete compacte, vizand un jgheab/horn negru ce ne scoate pe un fel de creasta/contrafort a peretelui/amfiteatru ce se intalta in fata noastra. Terenul este usor iar locul de regrupare il gasesc chiar pe acest contrafort al peretelui, ce pare sa continue in sus cu o linie de fisuri inierbate, intrerupte, parand sa fie linia de minima rezistenta din centrul amfiteatrului. Regrupez chiar pe coama contrafortului, la cateva fisuri solide folosind o nuca walnut turcuaz, doua tricamuri si o micronuca. (locurile de tricam se pot inlocui cu friend mediu pentru a face regruparea directionala).

Privind in sus, capul de coarda se decide sa mai traga un loz si urmeaza linia de minima rezistenta pentru a 3-a lungime de coarda. Aceasta se desfasoara pe fisurile inierbate care incep putin dreapta de contrafortul pe care am regrupat, care la prima vedere par solide. 

Asadar traversam putin dreapta si prindem linia. Iarba din fisuri nu este usor de ocolit, iar protectiile ce pot fi amplasate nu sunt atat de evidente. Catararea ar fi frumoasa daca in acelasi timp nu ar trebui sa cureti si sa te feresti blocuri instabile, sau bolovani in echilibru, ce abia asteapta sa zboare cu tot cu tine din perete. Lozul se dovedeste a fi mai putin castigator decat ne gandeam, dar acum ca l-am tras il ducem pana la capat. Dupa 50m de catarare pe gradul 5+ cu posibilitati solide de protejare odata la 5-6m fara a fi atat de evidente, ajung la un punct de mic pas (6..?) cu 3m inainte ca pe dreapta sa inceapa un diedru cu fisura larga la baza, in stanga caruia ma hotarasc sa regrupez. Plasamentele regruparii sunt foarte solide, folosind doua nuci offset (rosu/turcuaz), un tricam si un friend mediu(metolius portocaliu) intr-o fisura “gat de sticla” evidenta.” 

Cristina în regruparea a doua

Andrei pe prima parte a lungimii a treia

Lungimea a treia. Regruparea a treia este la stânga de baza țănculețului de sus

Ultima lungime caut să se termine mult în stânga, la un brad pe care l-am ochit cu două săptămâni înainte. Drept în sus pe teren ușor, dar instabil și cu posibilități puține de asigurare. Înainte de jnepenii de deasupra travez oblic stânga pentru încă aproximativ 10-15 metri, apoi descațăr câțiva metri printre jnepeni într-un mic vâlcel aproape de baza bradului în jurul căreia regrupez la o bucată de semicoardă.

Retragerea o facem din 3 rapeluri, pe noapte. Din bradul cu semicoradă și verigă rapidă, în jos pe vâlcel, după ce am dărâmat un bolovan uriaș, până se termină corzile.

Traversăm dreapta fără prize la picioare, dar pize solide la mâini și coborâm cam 10 metri pe vâlcel până la o stație de rapel amenajată, pe dreapta cum coborâm, la tura de recunoaștere de acum două săptămâni (două clepsidre solide egalizate cu cordelină maro și verigă rapidă).

Când tragem sforile o piatră mă lovește în față (în sfârșit o ieșire în care nu am cărat trusă medicală de pomană).

După un rapel de aproximativ 50m, drept în jos, prindem ultima stație de rapel (prima regrupare a traseului) amenajată cu două cordeline (clepsidră și țanc) de unde cu un rapel de 45 de metri suntem la baza traseului.