Tentativă de premieră în Peretele Văii Albe

Fisura Uitată sau mai bine o linie nouă?

Pe 7 septembrie 2019, împreună cu Andrei Gruia plănuiam să urcăm Fisura Uitată pentru o eventuală viitoare reparație. Ajunși în Circul de Piatră, în câteva zeci de minute de căutări nu am identificat prima lungime, dar am găsit-o pe a doua - o arcadă friabilă și deloc atrăgătoare. La baza lungimii, propun să mergem să încercăm o linie pe care o văzusem la intrarea în Circuri. Aveam echipament destul cu noi pentru o premieră.

Pe la 12:30 suntem la baza viitorului traseu. Scopul este o linie nouă care să meargă cât mai mult pe mobile. Ținta de azi - o fisură largă din mijlocul peretelui de sub Terenul de Fotbal barată de o arcadă/surplombă și apoi de o față ce pare destul de compactă. Mai departe, accesul în Terenul de Fotbal nu ar trebui să mai pună nicio problemă.

Lungimea 1 începe pe fața căzută de sub crucea lui Bebe și Mircea.
Din mijlocul traversarsării pe fața căzută, am urcat drept în sus către brâna de deasupra.
Lungimea este ușoară și poate fi ocolită pe poteca ce urcă spre Circul I, dar am considerat că ar putea fi încălzire bună pentru ce va să vină. Am urcat-o în pantofi, cu rucsacii în spate.

Andrei pe partea finală a primei lungimi

Pe brâna lată, am amenajat rapid o regrupare pe două frienduri mari și ne-am pregătit de distracție - terenul de deasupra părea accesibil și că se pretează la stilul pe care îl căutam.

Prima regrupare

 Lungimea 2 debutează cu o față facilă. Plec primul. După câțiva metri, găsesc o asigurare naturală solidă - o clepsidră:

Mai sus puțin, o alveolă primește un tricam prost sau un Totem mov mai solid. Înainte de pasul lungimii, aleg să plasez un piton (pe care Andrei urma să îl scoată la urcare).

Urmează o ridicare peste o arcadă ce primește firenduri și nuci medii, dar fără prize clare la picioare, apoi o fisură conduce, după aproximativ 10 metri, pe teren foarte ușor. Când sforile s-au întins, sub fisura largă pe care am urmărit-o de jos, am regrupat la două pitoane și un Totem.

Regruparea 2 (IUS-ul auriu e unul din cele două pitoane rămase în traseu)

Lungimea 3 îi revine lui Andrei. Intrarea logică este prin stâga regrupării. Terenul friabil nu inspiră multă încredere, dar primește asigurări mobile suficient de solide.

Odată prinsă, fisura oferă oportunități pentru frienduri mai mari (Wild Country #3 și #4). Iar fața din stânga ei are alveole bune, dar pline de pământ.
Arcada de deasupra primește C4 #5, dar nici ea și nici fața de deasupra nu-l atrag pe Andrei care bate un piton și traversează stânga.

Ochește pernițele de iarbă salvatoare, dar nu ajunge la ele înainte de a plasa un Totem roșu și de a cădea în el când o priză de picior cedează. Regruparea o face la o zadă, aproape de ieșirea în Trerenul de Fotbal.

Lungimea 4 ne scoate repede sus. La 17:00 rapelăm spre baza peretelui și ne întoarcem la refugiu.