Frumoasele și Bestia - premieră trad în Peretele Ciorânga Mare




Frumoasele și Bestia (VII- R2, trad, 180m)

Pe data de 26 octombrie 2019, împreună cu Andrei Gruia am deschis un traseu nou, în extremitatea dreaptă a peretelui Ciorânga Mare (Piatra Craiului).
Traseul a fost urcat rotpunkt, la vedere, dintr-o singură intrare în perete. Stânca de calitate și fisurile curate au permis parcurgerea integral cu asigurări mobile (ciocanul și pitoanele au rămas la bază).

trad ciorânga mare topo frumoasele bestia
Topo Frumoasele și Bestia, Peretele Ciorânga

Descriere

Traseul se desfășoară în extremitatea dreaptă a Peretelui Ciorânga Mare din masivul Piatra Craiului. Intră din firul văii pe o fisură cu clepsidră, apoi continuă pe fețe de stâncă cu iarbă către fisura diedru ce mărginește la dreapta peretele de sub Muchia Bondarului și iese în creastă acolo unde traseul amintit ia sfârșit.

Echipament

  • 2x DMM Offset
  • DMM Walnuts #9-#11
  • DMM Torque Nuts #2-#4
  • 2x friend 12mm-80mm (micro - WC/BD #3)
  • 1x friend echivalent WC/BD #4
  • Semicorzi 60m
  • 10-15 bucle
  • Cordelină pentru regrupări
  • Opțional (noi nu am avut) 1x BigBro #3 (verde) sau BD #5 sau #6

Asigurări Fixe

În urma noastră nu a rămas nicio asigurare fixă (în afară de cele 3 pitoane vechi pe care le-am găsit în ultimele trei lungimi la câteva zeci de metri unul de celălalt. Judecând după după distanțele dintre pitoane (25-35m) , și după o veche cordelină găsită într-o clepsidră în extremitatea dreaptă a brânei sub care am construit prima regrupare, am dedus că pitoanele ar putea fi o linie veche de retragere din creastă)

Acces

Din dreptul traseului Lespezile Lirei urcăm aproximativ 170m în canion. După ce depășim o treaptă din blocuri de stâncă, căutăm pe partea stângă, cum urcăm, fisura evidentă cu clepsidră (cu 15m înainte de arcada de început a traseului Apus de Soare). Un punct de reper este un mic deget de calcar de 2-3m înălțime ce stă lipit de perete la stânga fisurii de intrare. Deasupra, se vede diedrul evident (pe care-l vom urca în lungimile 2 și 3) ce mărginește la dreapta peretele de sub Muchia Bondarului.

Lungimea 1: VI, R1, 50m

O lungime frumoasă, cu stâncă compactă, aderentă și curată, cu cățărare plăcută și plasamente solide.
Urcă fața de sub fisura cu clepsidră evidentă, apoi continuă pe fisura ce devine horn. Urmăm drept în sus un diedru solid și aderent, apoi ușor stânga până pe un prag de iarbă. De aici, urcăm fețele compacte brăzdate de praguri de iarbă și ne orientăm ușor oblic stânga către ieșirea unui jgeab/ vâlcel unde putem regrupa solid (nuci offset și un friend mic). Alternativ, putem continua pe brâna mare câțiva metri și regrupa la un bolovan uriaș din stânga.

Lungimea 2: VI-, R1, 60m

O altă lungime frumoasă, cu asigurări solide, mai abruptă decât pare de jos. Surprinzător, iarba nu încurcă deloc cățărarea pe stâncă.              
Se pleacă oblic stânga către un jgheab poros, cu fisură. Cățărăm micile fețe compacte către fisura evidentă de deasupra ce are un mic brăduț la bază (piton vechi cu inel). Iarba de pe fețe poate fi evitată cu brio, iar stânca solidă oferă plasamente bune. Urmăm fisura din stânga pentru câțiva metri, apoi ne îndreptăm către dreapta, spre fisura-diedru ce se vede de jos. Cățărăm începutul fisurii-diedru și regrupăm pe o platformă bună lângă un deget de calcar unde găsim și un vechi piton cu inel. Regruparea primește hex solid (DMM roșu), un friend echivalent și o nucă mare. În preajmă există o multitudine de plasamente de nuci medii și mici.

Lungimea 3: VII-, R2, 40m

Mai serioasă decât celelalte, este lungimea crux a traseului. Plasamentele sunt în unele locuri mai puțin evidente, iar cățărarea este îngreunată de blocurile (unele instabile) din fisură. Atenție la secund!
Urcăm fisura evidentă ce se lărgește pe măsură ce avansăm. La ieșire, devine o fisură largă și spălată foarte incomodă pentru cei mai corpolenți și/sau cei cu hamuri încărcate peste măsură. Noi nu am avut, dar aici ar fi utilă o piesă mare (C4 #6 sau BigBro #3). “With the well known technique of struggling” am prins prize bune pe fața din stânga ce au condus pe teren ușor unde am regrupat.

Lungimea 4: VI-, R1, ~30m

O altă lungime frumoasă, cu cățărare deloc banală, dar nici grea. Câteva blocuri instabile, însă cu asigurări solide.

Din regrupare, urmărește linia de minimă rezistență pe fața de deasupra. Oblic dreapta câțiva metri, apoi drept în sus și iarăși oblic dreapta de-a lungul unei fisuri-arcadă până în creastă unde am regrupat la cuplaj de hexuri (galben și albastru), un brăduț și hex roșu.
Linia lungimii a IV-a

Retragere

Retragerea se face prin marea de jnepeni din Brâul de Sus, către Acul de la Amvon, iar coborârea se face pe Valcelul cu Fereastră.

Poze și detalii

Planul inițial era să urcăm un traseu mai greu cu o noapte petrecută în perete. Din cauză că am ajuns târziu la refugiu vineri noapte (sau devreme sâmbătă dimineață pe la 2), a doua zi am ajuns abia pe la un 10:30 în Canionul Ciorânga. Aici, după 30-45 de minute de cercetare am hotărât să urcăm o linie mai ușoară care să iasă într-o zi.

Linia vizată părea ușoară și că va merge integral pe mobile, cu toate că ne lipseau asigurările pentru fisuri largi. Așa că am luat la noi provizii pentru o zi, un rack gras de asigurări mobile (nuci, frienduri, hexuri, ballnuts etc.), iar pitoanele și ciocanele le-am lăsat în haulbag, la bază. Hotărâm să urcăm în blocuri. Andrei pe primele două lungimi, iar eu pe ultimele două (penultima părea mai hotărâtă). 

Prima lungime merge repede. Stânca este compactă și aderentă. Andrei regrupează după aproximativ 45 de metri în două nuci medii și un microfriend, toate după un mic bloc solid. Deși toate asigurările se bazează pe soliditatea unui singur bloc, regruparea e OK. Puțin mai sus, pe brâna largă se poate regrupa mai bine și mai comod într-un bolovan mare.
frumoasele bestia prima lungime coardă
Andrei, pe prima lungime

A doua lungine, cu toate că are destul de multă iarbă, oferă cățărare pe stâncă la fel de aderentă și solidă ca lungimea de dedesupt. Am ajuns în regruparea a doua surprins că nu a trebuit să mă trag de niciun smoc de iarbă - „bravo, bravo”- bilă albă pentru Peretele Ciorânga. Lungimea merge în sus, pe fețele căzute și întretăiate de brâne de iarbă, către fisura cu brăduț mic la bază. După brăduț, Andrei găsește un piton vechi cu inel.
Continuă în sus pe fisură apoi traversează dreapta către fisura-diedru de deasupra și după o porțiune abruptă cu stâncă solidă regrupează pe platforma de iarbă de sub fisura-diedru ce va deveni lungimea a treia. Regruparea o face solid la o nucă mare, hex roșu, un Totem roșu și un al doilea piton vechi cu inel întâlnit în traseu.

Regruparea 1 spre lungimea a doua

Regruparea a II-a, pregătiri pentru lungimea a III-a

Lungimea a treia este mai grea decât pare de jos din cauza blocurilor instabile încastrate în fisură care încurcă destul de mult cățărarea (nu poți trage de ele ca să nu le dai pe secund iar ocolitul lor e destul de solicitant). Cireașa de pe tort aștepta la finalul fisurii ce se lărgește pe măsură ce urcăm până devine un offwith spălat. Aici era cât pe ce să cad din cauza hamului voluminos (haină, sticlă cu apă, pantofi, etc.) care nu-mi permitea să-mi folosesc bazinul în fisură. La fel, în lipsa unei piese pentru fisuri largi, ultima asigurare (un Totem roșu) era la vreo doi metri sub picioarele mele. După câteva momente încordate am prins prize bune pe fața din stânga și, după o perioadă de odihnă, m-am ridicat spre teren ușor. După câțiva metri am găsit un loc propice unde am regrupat la un mic țanc solid de stâncă, două nuci mici spre medii și un friend mediu.

Finalul dificultăților de pe lungimea 3
A III-a regrupare

Lungimea a patra este una ușoară dar nu banală. Din regrupare urcăm oblic stânga pe brânițe de iarbă. Ignorăm un al treilea piton vechi și urmăm linia de minimă rezistență fața de deasupra. Câteva blocuri instabile impun atenție la cățărare și asigurare. Odată depășite, oblic stânga, prindem o fisură-diedru ce primește protecții bune și ne conduce în creastă. Aici ignorăm ultimul spit din Muchia Bondarului și continuăm pe creasă unde, la limita jenpenilor am regrupat într-un brăduț, un hex (roșu) și un cuplaj de hexuri (galben și albastru).
Lungimea 4 din regruparea 3

Ultima regrupare

Ziua de cățărat s-a terminat cu un apus pe cinste.

Andrei a condus retragerea prin jnepeni spre Brâul de Sus și prin Vâlcelul cu Fereastră. Am recuperat sacul de la baza peretelui și ne-am relaxat la foc, la refugiu.

Comentarii